Ipoteze:
1. Sărbătorile de import sunt mai populare printre tineri.
2. Există diferente între tinerii din mediul rural si cei din mediul urban.
Structura chestionarului:
- - Chestionarele au fost aplicate la 92 de subiecti cu vârstele cuprinse între 15-18 ani:
- - - 46 din mediul rural
- - - 46 din mediul urban
- - Chestionarul a fost structurat în 3 părti cuprinzând:
- - - Întrebări închise care vizau cunoasterea semnificatiei si a datelor sărbătorilor traditionale;
- - - Întrebări care vizau modul de sărbătorire si preferinta pentru anumite sărbători;
- - - Întrebări deschise care vizau motivele, respectiv atitudinea si opinia tinerilor chestionati cu privire la cele 2 tipuri de sărbători vizate în chestionar;
În urma analizei chestionarelor s-au sesizat următoarele aspecte:
- - Semnificatia sărbătorilor traditionale este recunoscută de marea majoritate a respondentilor, erorile fiind neglijabile, de asemenea si numărul celor care se declară nestiutori, însa se observă o diferenta considerabilă între cele două medii.
-
În ceea ce priveste modalitatea de sărbătorire:
-
- 70% dintre tinerii afirmă că se străduiesc să celebreze prin intermediul obiceiurilor specifice;
-
- 20% organizează petreceri si obisnuiesc să ofere cadouri;
-
- 10% frecventează cu această ocazia discoteci;
- În proportie de 95%, cei chestionati au fost informati în legătură cu aceste sărbători traditionale în cadrul familiei, în timp ce sursa de informatii pentru sărbătorile importate este reprezentată de mass-media(98%).
- În legatură cu ipoteza de a renunta la celebrarea fie a sărbătorilor traditionale, fie a celor de import, fie a amândurora:
Constatăm că cifrele sunt relativ egale atât în mediul urban, cât si în cel rural si că din motive pe care nu ne-am propus să le aflăm, tinerii sunt dispusi să renunte la celebrarea tocmai a acelor sărbători pe care le consideră a fi actuale.
- Cei chestionati sunt în marea lor majoritate de acord că tinerii preferă sărbătorile importate si că acest lucru este lamentabil, dar îsi sustin opinia prin argumente din care ar reiesi faptul că traditiile autohtone sunt învechite.
Părerea generală în urma aplicării acestui chestionar este că informatia trebuie oferită in primul rând de familie, pentru ca apoi acesta să fie îmbogătită de institutiile scolare, iar rolul sărbătorilor este unul de relaxare, distractie si abea în ultimul plan de celebrare a unor momente cosmice, divinităti,etc.
Nu am sesizat la aceste răspunsuri diferente notabile între tinerii din mediul rural si cei din mediul urban si considerăm că:
- Ambele grupe sunt slab informate, dornice de ”modern” si fără o cultură traditionala autentică;
- Mijloacele mass-media au făcut ca preferintele si cunostintele tinerilor să se uniformizeze;
- Din păcate am sesizat o deteriorare a rolului familiei în educatie si în imprimarea unui stil de viată ce include transmiterea unor obiceiuri din generatie în generatie, în care păstrarea traditiilor autohtone să nu fie considerata un efort lipsit de satisfactie;
- Ziua sărbătorită nu este percepută ca un eveniment si ca un reper al vietii personale, ci doar ca un prilej de socializare si de a petrece;
- Semnificatia sărbătorilor este identificată superficial, departe de a fi un moment transcendent, astral, ritual, etc.
- Din răspunsurile celor chestionati transpare si regretul că traditia se pierde, dar sarcina de a împiedica acest lucru este plasată în mod evident scolii, iar apoi familiei.
|
